Animale

Terrierii cuprind un mare numar de rase, raspan­dite pe intreg globul pamantesc. Sunt caini de talie mijlocie sau mica, robusti, musculosi, de o deosebita mobilitate si agresivitate, curajosi, dinamici, agili, rezistenti si perseverenti.

Denumirea de „terrieri” vine de la cuvantul latin „terra” - pamant si defineste cainii care vaneaza in pamant sau, mai exact, in vizuini.

Pliniu cel Batran povesteste ca soldatii romani care invadasera insulele britanice au gasit acolo caini mici, care urmareau prada pana si sub pamant. Sunt ter­rierii de origine britanica? Problema este discuta­bila. Ceea ce este insa sigur este faptul ca de aproape un secol si jumatate, in anumite regiuni din Scotia si Marea Britanie crescatorii de caini au imbunatatit rasele locale si au creat altele noi.

Un bun terrier, de orice rasa, trebuie sa pastreze toate calitatile fundamentale ale unui veritabil caine de vanatoare, Ulia cum erau si pe vremea cand au fost descoperiti de legiunile romane in Anglia, acum 2000 de ani.

Terrierul a fost specializat sa forteze vanatul in propria-i vizuina. Multe animale de padure si regiuni colinare - vulpi, dihori, bursuci au refugii in ga­leriile sapate in pamant sau intre pietre. Iar terrierul, scund in picioare, agresiv, perseverent si tenace, cu dantura puternica, patrunde in micile subterane unde se vara salbaticiunea si angajeaza cu ea batalii aspre spre a o expulza.

Toti terrierii sunt soricari prin excelenta. Ei au fost folositi pentru prinderea si distrugerea soarecilor si sobolanilor, nu numai din gospodariile individuale, ci si in depozitele alimentare, in locuri si porturi, unii dintre terrieri au fost folositi si la vanatoare de animale mari - mistreti, ursi, cerbi, pe care ii ataca cu un curaj nemaipomenit.